Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin legea nr. 268/2003 care modifica şi completa legea învăţământului nr. 84/1995. Aceste acte normative au vizat extinderea duratei de şcolarizare obligatorie la 10 ani; creşterea calităţii la toate nivelurile de învăţământ; diminuarea vârstei de începere a şcolarizării obligatorii la 6 ani; modificarea structurii liceului şi definirea a două cicluri în cadrul acestuia: ciclul inferior de doi ani şi ciclul superior de doi-trei ani; înlocuirea şcolilor profesionale şi şcolilor de ucenici cu şcoli de arte şi meserii etc.
În alt context trebuie să reamintim şi legea nr. 219/2001 privind egalitatea şanselor de a urma în învăţământul superior, prin acordarea burselor sociale de studiu celor care îndeplinesc criteriile cerute prin lege şi nu cred că putem uita celebra Ordonanţă de Guvern nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV, produse ce s-au înlocuit încetul cu încetul cu brânză topită şi biscuiţi!
Toate aceste schimbări şi multe altele care s-au produs în aceşti au ar fi trebuit să pregătească învăţământul românesc pentru integrarea sa în cel european. Tot timpul ne-am lăudat cu elevii noştri care adunau premii după premii la diferite olimpiade şi concursuri internaţionale, dar mai avem multe de schimbat în învăţământul românesc. Dar să vedem ce părere au câţiva profesori şi elevi arădeni despre învăţământul românesc, dacă este el pregătit pentru integrarea în Uniunea Europeană sau unde mai trebuie să îmbunătăţim ceva:
Diana Iosif, profesor de istorie, Liceul Teoretic „ Vasile Goldiş"
„Din anumite puncte de vedere îi depăşim pe cei din Uniunea Europeană. Cu siguranţă învăţământul românesc nu este perfect, dar el produce an de an elevi care fac faimă României peste hotare prin premiile pe care le obţin la diverse olimpiade şi concursuri internaţionale. Avem şi anumite neajunsuri. De exemplu ar trebui să se pună mai mult accent pe practică şi nu pe teorie aşa cum încă se întâmplă în învăţământul nostru. Elevii au prea multe ore şi materii pe parcursul unei săptămâni. Ar trebui să rămână cu precădere, doar materiile specifice profilului ales de elev."
Elena D., profesor de limba engleză
„La nivel superficial pare pregătit, dar în realitate nu prea este pregătit. S-au făcut multe experimente, se încearcă implementarea sistemului de învăţământ american. Copii sunt la fel, diferenţele intervin atunci când vorbim de posibilităţile financiare. Un lucru pozitiv pe care l-aş menţiona este faptul că se lucrează pe proiecte. Formele le-am aliniat la cerinţele Uniunii Europene, dar noi nu avem un fond".
Tiberiu Muler, profesor de istorie, Şcoala Generală „Avram Iancu"
„ S-au făcut progrese în ultimii ani, s-au schimbat multe lucruri în bine în învăţământul românesc dar încă mai avem până departe. Suntem în urmă cu dotările din diverse laboratoare, cu materialele didactice necesare procesului de predare-învăţare. Mai trebuie schimbate programele şcolare care sunt mult prea stufoase pentru numărul de ore alocate respectivei materii. Suntem pe un drum bun, dar mai avem de lucru".
Janina C., elev, Liceul de Industrie Alimentară
„ Nu ştiu să vă răspund, poate cum ar trebui pentru că nu cunosc îndeajuns cerinţele Uniunii Europene în privinţa învăţământului. În învăţământul românesc s-au produs multe schimbări numai de când sunt eu în şcoală. Ar trebui, după părerea mea să se reducă numărul acela mare de ore de la o materie care nu este atât de importantă pentru profilul ales de mine. Şi poate sunt alte materii care m-ar ajuta mai mult, dar la care avem o singură oră pe săptămână".
Delia P., elevă, Grup Şcolar Forestier
„Există anumite schimbări în bine care sau produs în învăţământul românesc, dar parcă de multe ori nu mai ştii cum este: e capacitate sau testare naţionale, bacalaureatul ba este cu note la probele practice, ba e doar cu admis sau respins, ca apoi să se revină. Eu cred că trebuie să vedem odată cum e mai bine şi să rămână aşa, nu tot să schimbăm. Uniunea Europeană ne va accepta aşa cum suntem, iar aceste lucruri trebuie făcute nu de dragul Uniunii Europene, ci spre binele nostru".
Eduard M., elev, Liceul Teoretic „Vasile Goldiş"
„ Dacă ar fi să vorbim despre pregătirea şi dăruirea şi rezultatele unora dintre colegii noştri la diverse olimpiade, atunci putem spune că i-am depăşit de mult pe
cei din Uniunea Europeană. Dar la noi intervin alte probleme, cea mai importantă fiind cea de ordin financiar şi nu mă refer aici la posibilităţile fiecăruia dintre noi, ci doar la suma alocată din P.I.B. învăţământului în fiecare ţară din Uniunea Europeană, să facem comparaţie cu procentul acordat în România şi atunci ne dăm seama de ce suntem unde suntem".
